Recuperarea economică după pandemie, un vis frumos pentru români: cine a păcălit pe cine

Foarte mulți români sunt convinși că statul a ajutat firmele din țară să treacă mai ușor peste pandemie. Realitatea este însă cu totul alta, în timp ce datoria publică a României a crescut cu 75 de miliarde de lei, în 8 luni.

De la proiectele de recuperare economică care au făcut cap de afiș la începutul pandemiei, până la materializarea banilor promiși, este cale lungă. Degeaba au venit bani de la Uniunea Europeană și, tot degeaba, președintele Klaus Iohannis a bătut apa în piuă la 1 iulie 2020 cu ”planul de relansare economică”.

Nici măcar cei 2000 de euro promiși IMM-urilor sub formă de granturi, în urmă cu multe luni, nu au fost virați la absolut nimeni, nici măcar un cent. Situația este cu atât mai supărătoare cu cât iei ca referință situația din occident, unde majoritatea companiilor au primit ajutoare de supraviețuire de zeci de miliarde de euro cu o simplă cerere.

„Cei 2.000 de euro nu au ajuns încă la oa­meni, înţelegem că vor intra la finalul acestei săp­tămâni aceşti bani. Au fost circa 29.000 de microîntreprinderi înscrise, care urmează să pri­mească 2.000 de euro. Programul a fost lan­sat în vară, dar sperăm să vină şi ne dorim o agilizare a acestor proiecte, mai ales în contextul actual“, spune Roxana Mircea, owner al REI Finance Advisors.

În timp ce sute de miliarde de euro au fost aruncați de către țările europene în efortul de salvare a economiei, România a jucat în complet alt film. Guvernul de la București, în tot acest timp, a majorat deficitul bugetar cu 10% din PIB, a crescut datoria publică cu 75 de miliarde de lei în opt luni și are în proiect să împrumute până la finele lui 2020 un total de 150 de miliarde de lei. Ca șocul să fie maxim, valoarea de împrumut vehiculată pentru 2021 este similară.

Dacă îți placă cifrele, ai în vedere că oficialii din administrația țării s-au lăudat cu o creștere economică de 5,6% în trimestrul trei față de trimestrul doi. În T2, faţă de T1, Europa a scăzut, în medie, cu 11,4%. România a scăzut cu 12,2%.

În T3, faţă de T2, media de revenire a Uniunii Europene a însemnat un plus în PIB de 11,6%. Pentru România, plusul este de doar 5,6%. Cu alte cuvinte, UE a recuperate, în medie, în al treilea trimestru, întreaga cădere din trimestrul al doilea faţă de trimestrul întâi. Dar România a recuperat doar 46% din această scădere, conform ZF.ro.